Informații despre această secțiune

Bine ati venit pe site-ul de prezentare al comunei Cizer, din județul Sălaj ! Această secțiune este dedicată vizitatorilor noștri, care doresc să împărtășească gânduri și poze despre vizita lor în comuna noastră. Pentru aceasta, vă rugăm să folosiți formularul alăturat, care permite trimiterea unui mesaj text și upload-ul unor fișiere cu dimensiune până la 12 MB fiecare (jpg, jpeg, avi, mpg). După upload, administratorul paginii va formata textul și materialul media într-un format corespunzător și îl va pune în această secțiune. Vă mulțumim...

Școala veche

Şcoala veche, la Drumul Ţării, a fost ridicată în 1872 şi este declarată monument istoric. În faţa şcolii se păstrează un clopot cu inscripţia „Scolei Româneşti] din Cizeru 1867” care a aparţinut şcolii confesionale când aceasta încă îşi avea sediul într-o construcţie de lemn.      Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcției, motivelor decorative din portalul ușii interioare, din cadrele ferestrelor, și din stâlpii târnațului. Valoarea ei derivă și din faptul că este una dintre ultimele case cu paie rămase martor, fiind reprezentativă pentru familiile mai înstărite de iobagi de pe cuprinsul regiunii Meseșului și a Transilvaniei de nord. Casa este ridicată din bârne rotunde de stejar, încheiate la colțuri cu cheotori simple, scobite semirotund și cu capete lungi de încheiere ieșind afară din pereți. O parte din bârne sunt dăltuite cu barda, într-o tehnică mixtă de lemn parțial lăsat rotund și parțial fățuit. Izolarea se face printr-un strat de lut aplicat pe pereți atât în interior cât și în exterior. Încăperile sunt podite iar pe jos sunt unse cu pământ. Planul casei este compus dintr-o încăpere de locuit, o tindă și un târnaț de-a lungul lor, deschis spre miazăzi. Construcția se remarcă prin dimensiunile mari, 8,92 m lungime și 6,16 m lățime, din care numai casa de locuit formează un dreptunghi de 6,35 m lungime x 5,26 m lățime. Acoperișul este deosebit de înalt și greu, învelit cu paie într-o tehnică specifică zonei. Ca mai peste tot la casele apăsate sub acoperișuri grele de paie, nu lipsește nici aici meștergrinda, ce leagă butea de-a lungul ei, pe sub grinzile podului. Cum greutatea acoperișului joacă un rol însemnat...

Răstănirile

„Răstănirile” (răstigniri) – cum sunt numite în Sălaj, veghează satele și le feresc de orice rău, dat fiind faptul că, în mentalitatea populară spațiul terestru este organizat concentric, circular, spațiul casei, al curții și grădinii, este masiv umanizat și, receptat ca familiar. Spațiul satului este la fel de familiar datorită atributelor de socializare, spațiul livezilor și a terenului arabil din jurul satului însă nu mai este atât de bine protejat și poate fi ”atacat” de spirite rele, fapt care se accentuează în cazul spațiilor neagricole din hotarul satelor, a fânețelor și al pășunilor, acolo unde spiritele necurate pot umbla în voie; de aceea, aici, în aceste spații interstițiale, dintre așezări, este nevoie prin excelență de o răstignire protectoare. Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să  vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.Acest site nu reprezintă  poziţia oficială  a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea  şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală  furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate...

Măgura Priei

Măgura Priei Cu forțe prospete, ne urcăm pe Dâmba Culmii și cu un efort deosebit ajungem în cel mai înalt vârf din Munții Meseșului, Vf. Măgura Priei (996 m). Rotindu-ne privirea spre V ni se deschide priveliștea minunată a Depresiunii Șimleului (Țara Silvaniei), până la Măgura Șimleului, apoi spre S se vede Vf. Vlădeasa și spre S-E Huedinul, iar mai departe, în zilele senine, Clujul. Ajuns aici, devii „cel mai înalt om” din Sălaj. Măgura Priei (cu altitudinea maximă de 996 m, atinsă în vârful omonim) este o subdiviziune a Meseșului, grupare montană importantă a Munților Apuseni, ce aparține lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Vârful Măgura Priei, zonă montană de interes turistic, este cel mai înalt vârf al Munților Meseșului. Vârful Măgura Priei se află în extremitatea nord-estică a Munților Apuseni și cea central-vestică a Meseșului , în sud-vestul județului Sălaj (în limitele teritoriale ale satului Pria), la limita sud-vestică a graniței teritoriale cu județul Cluj, în imediata apropiere a drumului județean care leagă localitatea Cizer de satul Vânători, ( DJ 108 G). Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să  vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.Acest site nu reprezintă  poziţia oficială  a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea  şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală  furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate...

Măsurișul oilor

Măsurișul Oilor. Ne reîntoarcem în vf. Dealului și o luăm spre dreapta aproximativ 2 km, unde, la poalele Măgurii Priei, se întinde platoul Purcăreața, unde se desfășoară în prezent tradiționala serbare câmpenească „Măsurișul oilor”, manifestare care are loc în fiecare an, în a II-a duminică a lunii mai. Prima ediție a măsurișului a avut loc în anul 1967, eveniment organizat la inițiativa și cu sprijinul regretatului fiu al satului Pria, Ioan Sonea. Evenimentul pastoral se desfășoară într-un cadru natural excepțional, la fiecare început al primăverii, odată cu împreunișul oilor. Măsurișul, odată cu trecerea timpului a devenit o manifestare de amploare (cunoscută atât în întreg județul Sălaj cât și în județele vecine) ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu obiceiurile și tradiția. Acest obicei pastoral are loc primăvara, atunci când oile sunt separate de miei. Măsurișul a devenit astăzi o manifestare de mare amploare, ce îmbină folclorul muzical-coregrafic cu tradiția într-un cadru natural de excepție. Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să  vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.Acest site nu reprezintă  poziţia oficială  a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea  şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală  furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate...