Satul Pria

Satul Pria, al doilea ca mărime din comuna Cizer, este aşezat la poalele Măgurii Priei, cel mai înalt vârf din Munţii Mesesului. Este un sat străvechi, în care oamenii s-au ocupat cu creşterea animalelor. Probabil şi numele satului vine de la „pir”, cuvânt românesc care înseamnă iarbă bună de păşunat pentru vite. Anul atestării acestui sat este 1481, când se pomenesc două localităţi Pria de Sus şi Pria de Jos. În anul 1733 în Pria erau 12 familii româneşti, care aveau biserică şi erau păstoriţi de un preot ridicat la rangul de protopop onorific. În anul 1850 existau în Pria un număr de 247 de suflete greco-catolice. Comuna Cizer odinioară, a avut în componenţă patru sate Cizer, Boian, Pleşca şi Pria, iar în anul 1968 prin Legea 2, privind Organizarea administrativă a teritoriului, satul Boian s-a desfiinţat, fiind parte componentă a satului Cizer, iar comuna Cizer ca şi în prezent este formată din trei sate Cizer, Pleşca şi Pria. Prima atestare documentară a localităţii provine din anul 1481, când satul apare sub numele de Alsoperye,Felsenperie. Alte atestări documentare provin din anii 1497  Felso-Perye, 1520 Also-Perje, 1553 Pettye, 1570  Felseo Perie, 1614  Also-Perieh, Felso-Perieh, 1733 Prie, 1750 Pereia, 1760-1762 Perje, 1854 Perje, Pria, 1900 Perje, 1930 Pria, 1966 Pria. Vechimea satului poate fi mult mai mare întrucât descoperirile arheologice fîcute de-a lungul timpului în culmea dealului Măgurii, semnalază urmele unui tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului Pria apare într-o monografie Sălajului din 1901, unde apar date istorice despre sat. În anul 1835 satul Pria aparține din punct de vedere religios de Protopopiatul Districtului Crasna. Începând cu anul 1876, satul Pria aparține Comitatului Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat...

Satul Pleșca

  Un alt sat aparţinător comunei Cizer este Pleşca, al cărui nume provine de la cuvântul „palecz”, care în slavonă veche înseamnă „deget”. Estre atestat documentar din anul 1471, luna mai, ziua 9, sub numele de Polychka, când acest sat este cerut de rege de către Porlagi Mihai şi soţia sa, împotriva cărei cereri se opune Horvathy Ioan şi Andrei. În iunie 1947 regele Matyas a însărcinat conducerea din Manasturul Clujului ca să se pună noi pietre de hotar acestei moşii. În anul 1847 toţi locuitorii satului Pleşca au fost înscrişi în biserica greco-catolică, fiind în număr de 192 de suflete. Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să  vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.Acest site nu reprezintă  poziţia oficială  a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea  şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală  furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate...

Satul Cizer

Satul Cizer Referitor la localitatea Cizer, aflăm scris în „Schița monografică a Salajului” din 1908, următoarele: „Cizer este cel mai de frunte sat curat românesc, așezat în marginea dinspre miazăzi a comitatului. Este una din cele mai vechi comune și în scrierile vechi aflăm scris Cesar (1205)”. Atestarea propriu-zisa poate fi pusa, însă, pe seama documentului cu nr. 230 din „ Documente din istoria României, Seria C. Transilvania, secolele XI, XII, XIII”, Oradea, unde se menționează: „ 1219, Oradea. Iobagii cetății Crasna (…) și oamenii acelei cetăți (…) au dat în judecată pe Altus Leonardus (…) pentru o parte a pământului lor ce se cheamă Cesar, zicând ca au luat-o cu puterea.(…)” ( sursa P.G. p.45) Trebuie menționat faptul că numele satului Cizer, ca și astăzi, se rostește din anul 1508. În anul 1715 acest sat este nelocuit, iar pe la anul 1720 existau 10 gospodării de iobagi, 8 familii zileri, în total 18, dintre care, 6 familii de maghiari, și 12 de români. În anul 1720 populația este de 162 de suflete, 108 români și 54 maghiari. Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să  vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.Acest site nu reprezintă  poziţia oficială  a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea  şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală  furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate...

Date geografice

Relieful  Pe teritoriul comunei Cizer evidenţiem potenţialul oferit de relieful predominant de dealuri, munţi şi piemonturi joase.O parte din comună este străbătută de Munţii Meses, altitudinea maximă a acestora fiind de 996 m în Măgura Priei. Nivelul de eroziune de 500-600 m la contactul dintre zona deluroasă şi cea montană pe interfluviile care drenează regiunea Boului şi Secăturii. Această suprafaţa este presărată de inseuari sau ulucuri depresionare de eroziune. Într-un asemenea ulucdepresionar se găseşte satul Pria. Nivelul de 300-400 m este mai restrâns şi se află în apropierea Văii Boului, suprafaţă folosită în mare parte pentru culturi. Lunca ocupă o suprafaţa relativ mică(cca.4% din suprafaţa comunei) şi se întâlneşte în partea de NE şi N a comunei, în aval de confluenţa pârâului Cizer cu pârâul Boului. În partea nordică a satului lunca atinge câţiva metri lăţime existând posibilităţi de cultivare a legumelor. Pe suprafeţe mai mici lunca se întâlneşte şi pe partea sudică a comunei, de-a lungul pârâului Poicu şi Osteana, fiind acoperită de pajişti naturale cu fâneţe ori păşuni. Pădurile reprezintă un procent destul de mare din suprafaţa comunei Cizer. Hidrografia  Reţeaua hidrografică a comunei Cizer este reprezentată de o reţea de văi, care se varsă în reţeaua de râuri aflată pe teritoriul judeţului Sălaj : Râul Someş, Râul Crasna şi aparţine bazinului hidrografic Someş-Tisa. Clima  Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6 ˚C, în zone deluroasă de 8˚C, iar în regiunile joase, în depresiuni şi văi, de 9˚C. Pe teritoriul comunei, temperatura lunară minimă se încadrează în ianuarie între -2 ˚C şi +5˚C, iar cea maximă în iulie, cu valori cuprinse între 15˚C şi 20˚C....

Istoric

Parte integrantă a străvechiului Sălaj, comuna Cizer a fost locuită încă din timpurile cele mai străvechi, ale căror începuturi se pierd în negura vremurilor. Codri falnici, pădurile şi fâneţele întinse cu premise încă de timpuriu înfiinţării unor aşezări omeneşti protejate de cadrul natural prielnic. O frumoasă legendă populară spune că pe vremuri îndepărtate într-o poiană, pe vatra veche a satului şi-a durat sălaş Ioan Cisar cu familia. Ulterior şi-au mai construit case aici şi alte familii venite din părţile de câmpie ale Transilvaniei, de pe Crisuri, de unde provine şi numele de Crişan, unul din cele mai răspândite nume din sat. Pe măsură ce timpul trecea-spune în continuare legenda-sătucul creştea iar Ioa Cisar, ajuns la bătrâneţe, a murit, sătenii dând aşezării numele lui, Cisar. Cert este că localitatea Cizer este foarte veche, probabil din epoca pietrei, presupunere ce este dată de faptul că, un cetăţean, Luput Aurel a găsit în această zonă un topor din piatră. Din epoca bronzului (1700-900 i.e.n.) s-a descoperit întâmplător în locul numit „Rodina” un topor de bronz, expus în prezenţa la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău. O hartă, care în prezent se află tot la muzeul din Zalău, indică aşezarea Boian, azi parte integrantă din satul Cizer, ca urmă dacică izolată. În susţinerea acesteia vine descoperirea făcută la numai câţiva kilometri spre nord-est, în localitatea Stirciu, s-a descoperit si cercetat o aşezare dacică. În perioada stăpânirii romane, comuna Cizer a făcut parte din Dacia Liberă, graniţa Provinciei Dacia Romană, trecând pe culmea Munţilor Meses, unind cetatea Bologa de importantul Castru Roman. În perioada migraţiei popoarelor barbare aceste locuri au constituit o poartă...

Localizare

Comuna Cizer este situată la limita sud-vestică a judeţul Sălaj, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii Crasna cu horstul lamelar al Mesesului şi Plopisului, inclusiv culmea înaltă a Măgurii Priei (996m – punctul cu cea mai mare altitudine din judeţul Sălaj), în bazinele hidrografice ale Crasnei şi Crişului Repede, şi se întinde pe o suprafaţă totală de 71,23 kmp. Dacă privești cu atenție harta fizică a României, cu relieful ei atât de echilibrat și armonios, în partea de N-V, observi că Munții Apuseni se termină cu două ”cornițe”.  Acestea sunt Munții Meseșului și Munții Plopișului, îngemănarea celor două culmi având loc pe teritoriul comunei Cizer. Comuna este constituită din trei localităţi: Cizer, reşedinţă de comună – sat situat la o distanţă de 35 km faţă de municipiul Zalău; Pleșca; Pria. Comuna Cizer se învecinează cu: • Est – comuna Buciumi; • Vest – comuna Sîg; • Sud – comuna Ciucea (jud Cluj); • Nord – comuna Horoatu Crasnei; • Nord-Vest – comuna Bănișor. În teritoriul omogen format din Comunele Cizer, Sîg și Horoatu Crasnei se pot practica diverse tipuri de activități turistice ca Hicking, Trekking, Drumeții. Pe teritoriul comunei Sîg există o serie de trasee turistice care pot fi practicate sub formă de drumeții, cu obiective interesante, însă puțin cunoscute, astfel: Nr. crt. Traseu Durată Lungime Descriere 1. Tusa – Toplița – Izbucul Mare – Culmea Ponorului 5 ore 13 km Drum practicabil tot anul 2. Sîg – Rubin – Păstrăvăria „Izvoarele Barcăului” – Valea Boului 6 ore 16 km Drum practicabil tot anul 3. Tusa – Rezervația peisagistică „Tusa – Barcău” 3 ore 7 km Drum practicabil tot anul 4. Sîrbi – Siculesti...