Satul Pria, al doilea ca mărime din comuna Cizer, este aşezat la poalele Măgurii Priei, cel mai înalt vârf din Munţii Mesesului. Este un sat străvechi, în care oamenii s-au ocupat cu creşterea animalelor. Probabil şi numele satului vine de la „pir”, cuvânt românesc care înseamnă iarbă bună de păşunat pentru vite. Anul atestării acestui sat este 1481, când se pomenesc două localităţi Pria de Sus şi Pria de Jos. În anul 1733 în Pria erau 12 familii româneşti, care aveau biserică şi erau păstoriţi de un preot ridicat la rangul de protopop onorific. În anul 1850 existau în Pria un număr de 247 de suflete greco-catolice.
Comuna Cizer odinioară, a avut în componenţă patru sate Cizer, Boian, Pleşca şi Pria, iar în anul 1968 prin Legea 2, privind Organizarea administrativă a teritoriului, satul Boian s-a desfiinţat, fiind parte componentă a satului Cizer, iar comuna Cizer ca şi în prezent este formată din trei sate Cizer, Pleşca şi Pria.
Prima atestare documentară a localităţii provine din anul 1481, când satul apare sub numele de Alsoperye,Felsenperie. Alte atestări documentare provin din anii 1497 Felso-Perye, 1520 Also-Perje, 1553 Pettye, 1570 Felseo Perie, 1614 Also-Perieh, Felso-Perieh, 1733 Prie, 1750 Pereia, 1760-1762 Perje, 1854 Perje, Pria, 1900 Perje, 1930 Pria, 1966 Pria. Vechimea satului poate fi mult mai mare întrucât descoperirile arheologice fîcute de-a lungul timpului în culmea dealului Măgurii, semnalază urmele unui tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului Pria apare într-o monografie Sălajului din 1901, unde apar date istorice despre sat.
În anul 1835 satul Pria aparține din punct de vedere religios de Protopopiatul Districtului Crasna.
Începând cu anul 1876, satul Pria aparține Comitatului Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.
În anul 1918, în luna noiembrie, la Pria, în prezența comandantului Corpului I de voluntari români constituit la Darnița-Kiev, căpitan în rezervă Victor Deleu, are loc o adunare populară prin care se aduce la cunoștința celor prezenți, hotărârea românilor de a se uni cu Patria Mamă, astfel, atunci, ia ființă Consiliul național român local și Garda națională română Pria, formată din 22 de membrii, având rol de asigurare a ordinii publice locale.
În perioada interbelică satul face parte din Plasa Crasna, urmând ca odată cu reorganizarea administrativă a României, după modelul sovietic (regiuni și raioane) și înființarea Regiunii Autonome Maghiare (1952 – 1968), să aparțină zonei teritoriale a raionului Zalău (Regiunea Cluj).
Din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome maghiare, satul Pria va face parte din zona administrativ-teritorială a actualului judeş Sălaj.
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.
Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.
